Oamenii de ştiinţă care au studiat modul de viaţă al neanderthalienilor au identificat dovezi care arată că uneltele acestora foloseau adezivi pe bază de gudron pentru a-şi crea uneletele necesare. Ei au teoretizat că producerea şi utilizarea acestor adezivi trebuie să corespundă unui nivel de capacitate cognitivă şi de evoluţie culturală avansată. La baza acestei concluzii a stat o ipoteză legată de modul în care aceştia îşi produceau adezivii necesari. Mai exact, ei au teoretizat că era nevoie de un proces complex prin care gudronul de mesteacăn era încălzit în absenţa aerului, notează Phys.
O echipă internaţională, condusă de cercetători de la Universitatea Tübingen din Germania, a ajuns la concluzia că acest proces de obţinere a lipiciului de gudron poate fi produs mult mai uşor decât se credea anterior. „Studiul nostru pune la îndoială că folosirea lipiciului de gudron reprezintă un indiciu al abilităţilor cognitive şi sociale avansate ale neanderthalienilor”, explică Radu Iovita, un paleoantropolog al Departamentului de Antropologie din cadrul Universităţii New York şi membru al Departamentului de Preistorie Timpurie şi Ecologie Cuaternară al Universităţii Tübingen.
Cercetări anterioare asupra producerii adezivului au experimentat cu o mulţime de metode, dar acest studiu a încercat să se limiteze la materialele care erau diponibile în Epoca de Piatră. Aceşti cercetători au colectat gudron de mesteacăn pe care l-au ars pe o serie de pietre plate de râu. După trei ore, ei au obţinut o substanţă neagră ale cărei caracterisitici chimice erau similare cu cele ale adezivilor recuperaţi în urma excavaţiilor arheologice.
Arheologii care după ce au reuşit să producă ceea ce ei numesc adeziv pe bază de gudron au declarat că metoda descoperită de către ei putea fi descoperită şi de către oamenii preistorici.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Citeşte şi: